Utilizăm cookies pentru ca dumneavoastră să aveți o experiență cât mai plăcută. Pentru a ne conforma noii directive e-Privacy, trebuie să primim acordul dumneavosatră pentru a seta cookie-urile. Află mai multe.
Cum faci compost bio

Ce este compostul bio?
Fabricarea compostului este procesul prin care deșeurile menajere din bucătărie și curte sunt transformate într-un compus bogat în nutrienti. Prin reîntoarcerea nutrienților în sol, compostul bio reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi. Deșeurile de natură organică pot constitui până la 40% din deșeurile menajere, cantitate ce în acest mod este extrasă de la rampa de gunoi.
Compostul este un amestec de culoare închisă, uscată, ce degajă un miros, care constă în principal în materie organică descompusă. Fabricarea compostului este un proces simplu, natural. Compostul este utilizat pentru fertilizarea și condiționarea solului.
Cum începem?
• prima condiție pentru a realiza compost este să dispunem de o grădină. În cazul în care grădina dumneavoastră este spațioasă și realizează multe deșeuri organice precum plante ofilite, tăieturi de copaci și arbuști, se recomandă constituirea unei grămezi de compost. În grădinile mai mici care produc mai puține deșeuri de grădinărit, este preferabil să se facă compost cu ajutorul unui recipient cu găuri de aerisire, numit recipient pentru compost;
• în vederea unei putreziri optime și a unui compost de înaltă calitate, este important să se macine materiile organice mari și dure (de exemplu tăieturi de copaci) și să se amestece cu substanțe organice mai fine menajere sau din grădină. Astfel se asigură condiții mai bune de viață din partea micro-organismelor care descompun și transformă grămada de compost. De asemenea, se asigură prezența elementelor nutritive și repartizarea lor echilibrată precum și o aerisire suficientă;
• alternați deșeurile umede organice (resturi din bucătărie) cu deșeurile uscate (deșeuri din curte): verde și brun;
• deșeurile, atât cele din bucătărie cât și cele din curte, trebuie tăiate sau rupte în bucăți înainte de așezarea acestora în compostor;
• procedeul de compostare poate continua și iarna. Procesul de distrugere se va încetini și eventual se va stopa o dată cu înghețarea grămezii de deșeuri- oricum, acesta se va relua primăvara;
• cu cât materialul este mai mic, cu atât se va descompune mai rapid;


• luați un mic container / pubelă pentru bucătăria dumneavoastră pentru a stoca resturile.
• cea mai bună amplasare pentru grămada de compost este un loc umbros sau semi-umbros, la adăpost de vânt. Astfel protejat de razele de soare directe și de vânt, se împiedică uscarea prea rapidă a compostului;
• compostul trebuie să fie în contact direct cu pământul. Mai ales nu trebuie să se instaleze pe un fond solid precum piatra, betonul sau argila compactată;
• după ce s-a ales amplasarea, trebuie să se scoată de acolo vegetația și să se afâneze suprafața pământului. Pe de o parte, contactul grămezii de compost cu pământul înlesnește migrarea viermilor și a celorlalte animale mici care vor descompune deșeurile organice. Pe de altă parte, lichidul care se scurge din grămadă și apa de ploaie se evacuează în sol. Aceasta împiedică stagnarea umidității la baza grămezii de compost;
• trebuie să se aleagă dimensiunile suprafeței grămezii de compost în funcție de cantitatea de substanțe organice care se utilizează. Trebuie să se măsoare cel puțin 1m lungime, 1m lățime și 0,8 - 1m înălțime. Aceste dimensiuni favorizează condițiile optime pentru micro-organismele din interiorul grămezii de compost;
• în cazul deșeurilor menajere, parte integrantă din deșeurile medicale se folosesc cu predilecție deșeurile rezultate imediat din procesul de producere al mâncării de la blocul alimentar.
Materiale acceptate în compostul bio

• pâine (fără unt, ulei);
• boabe de cafea, hârtie de fitru de cafea;
• coji de ouă;
• frunze aciculate ale plantelor verzi;
• flori, coji/resturi de legume;
• iarbă;
• plante de casă;
• frunze;
• coji de alune (exceptând nucile);
• pliculețe de ceai/ frunze;
• buruieni (înaintea formării semințelor).
• păr;
• scame;
• bălegar;
• grămezi de frunze uscate;
• paste;
• orez;
• rumeguș (lemn netratat);
• hârtie ruptă - ziare, cutii de cereale, hârtie de împachetat;
• paie, fan;
• așchii de lemn.
Materiale neacceptate în compostul bio

• Cărbune;
• Tăieturi de iarbă tratata chimic;
• Cenușă de cărbune;
• Materie contaminată;
• Produse lactate;
• Prosoape / scutece;
• Plante bolnave sau infectate de insecte;
• Grăsimi;
• Alimente grase/uleioase (brânză, unt);
• Resturi de pește;
• Untură;
• Nămol;
• Carne;
• Metal;
• Deșeuri de la animalele de casă;
• Plastic;
• Produse sanitare;
• Coji de nucă;
• Buruieni cu semințe mature;
• Cenușă de lemn.
Articol preluat integral de pe eea.ngo.ro
Acest articol a fost publicat inițial în data de: 21 Iulie 2017
Dacă doriți să citiți și alte articole precum "Compostul bio", selectați una din următoarele categorii: EduSERE, Culturi, Sere și Solarii, Inovații, Eco sau Proiecte
- sfaturi practice
- sera profesionala
- întreținere
- solar profesional
- inovație
- roșii
- tomate
- avantaje
- legume proaspete
- lumină artificială
- ecrane termice
- începător
- idee de afacere
- interviu
- temperatură
- irigare
- sere transilvania
- solarii tunel
- flori
- folie dublă
- hidroponie
- încălzire
- dăunători
- discuție
- solarii gotice
- busuioc
- ardei gras
- ventilare
- irigare prin ceață
- oțel galvanizat
- eficientizare
- mulcire
- palisare
- ciuperci
- permacultură
- botrytis
- zăpadă
- castraveți
- compost
- plante companion
- acvaponie
- mese de cultură
- indagra
- soep
- tăvi alveolare
- studiu științific
- profit
- umiditate
- fan and pad
- lumini de creștere